mormon.org Din întreaga lume

Restaurarea
Bisericii lui Isus Hristos

Hristos Şi-a organizat Biserica pe pământ

„Eu sunt calea, adevărul şi viaţa", (Ioan 14:6) le-a spus Hristos ucenicilor Săi în timpul slujirii Sale scurte dar puternice pe pământ. A fost un mesaj oportun şi necesar deoarece, cu câteva sute de ani înainte de naşterea Sa, mulţi oameni încetaseră să mai trăiască în acord cu poruncile lui Dumnezeu. Hristos a adus lumina înapoi în lume când a vestit Evanghelia Sa la fel cum o vestise profeţilor din vechime, precum Avraam, Isaac şi Moise. El a ales doisprezece bărbaţi pentru a fi apostolii Săi – incluzându-i pe Petru, Iacov şi Ioan – şi Şi-a aşezat mâinile pe capetele lor pentru a le conferi autoritatea numită preoţie pentru a înfăptui botezuri, a conduce Biserica Sa şi a vesti cuvântul Său în întreaga lume.

În ciuda influenţei Sale puternice şi a numeroaselor minuni, El a fost în cele din urmă respins şi răstignit. După moartea Sa, curajoşii şi credincioşii Săi apostoli au continuat fără El, botezând membri noi şi întemeind numeroase congregaţii.

Epoca întunecată a creştinismului

În ciuda eforturilor curajoase depuse de apostolii lui Hristos şi de ucenicii lor credincioşi, Biserica originală pe care Hristos o restaurase a început să se destrame. Membrii au avut parte de grave persecuţii şi toţi, cu excepţia unuia dintre apostoli, au fost ucişi. Această perioadă este numită marea apostazie, în care a avut loc o „lepădare de credinţă" (2 Tesaloniceni 2:1-3) de la Evanghelia întemeiată de Hristos. Autoritatea apostolică de a conferi chei ale preoţiei şi de a primi revelaţie pentru Biserică a fost pierdută împreună cu multe învăţături preţioase. În Biserică au pătruns erori despre învăţăturile Sale, ceea ce a dus la conflicte de opinie şi la pierderea de adevăruri. Aceasta este perioada pe care o numim marea apostazie.

Fără autoritate sau îndrumare divină, creştinismul a avut dificultăţi în a supravieţui conflictelor de opinii sau chiar a-şi păstra cele mai elementare învăţături ale Evangheliei. Fără autoritatea preoţiei sau plenitudinea Evangheliei, oamenii s-au bizuit pe înţelepciunea omenească pentru a interpreta scripturile, principiile şi rânduielile. Multe idei false au fost predate drept adevăruri, iar o mare parte din ce cunoaştem despre adevăratul caracter şi adevărata natură a lui Dumnezeu Tatăl, a Fiului Său, Isus Hristos, şi a Duhului Sfânt a fost pierdută. Doctrinele esenţiale, precum credinţa, pocăinţa, botezul şi darul Duhului Sfânt, au fost modificate, iar unele doctrine importante au fost pierdute în întregime.

Secole mai târziu, oameni inspiraţi, precum Martin Luther şi John Calvin, şi-au dat seama că practicile şi doctrinele fuseseră schimbate sau pierdute şi au încercat să reformeze bisericile de care aparţineau. Dar fără autoritatea apostolilor Domnului Isus Hristos, Evanghelia şi Biserica Sa nu puteau fi readuse în forma lor originală.

Dumnezeu a restaurat Biserica lui Hristos prin Joseph Smith

Dacă băiatul de vizavi ne-ar spune că a fost ales de Dumnezeu să restaureze adevărata Sa Biserică pe pământ, l-am crede? Probabil că nu. Nici mulţi dintre oamenii din Nazaret nu au crezut că vecinul lor, tâmplarul Isus Hristos, era Mesia.

După secole de confuzie spirituală, oamenii erau într-o nevoie disperată de a cunoaşte adevărurile originale ale lui Isus Hristos. Când Dumnezeu l-a ales, în anul 1820, pe băiatul de 14 ani să Îi fie mesager, cei mai mulţi oameni au refuzat să asculte. Joseph Smith a trăit în Statele Unite, care, la acel timp, erau singura ţară care se bucura de libertate religioasă. Familia sa era foarte religioasă şi căuta în mod constant adevărul.

Joseph a trebuit să decidă cărei dintre multele confesiuni creştine să i se alăture. După un studiu atent, Joseph Smith încă se simţea confuz cu privire la cărei biserici creştine să i se alăture. Ulterior, el a scris: „Aşa de mare era confuzia şi cearta dintre diferitele credinţe, încât era imposibil pentru o persoană tânără, aşa cum eram eu … să ajungă la o concluzie certă referitoare la cine avea dreptate şi cine nu . . . În mijlocul acestui război de cuvinte şi al tumultului de opinii, îmi spuneam deseori: Ce este de făcut? Care dintre toate aceste grupări are dreptate; sau, greşesc ele toate laolaltă? Dacă una dintre ele are dreptate, care este aceasta şi cum pot s-o recunosc?" (Joseph Smith – Istorie 1:8, 10).

El a făcut apel la Biblie pentru îndrumare. El a citit: „Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată" (Iacov 1:5). Cu o credinţă simplă, el a decis să facă acel lucru întocmai. În primăvara anului 1820, el s-a dus într-o dumbravă din apropiere şi a îngenuncheat în rugăciune. El şi-a descris experienţa: „Am văzut un stâlp de lumină exact deasupra capului meu, mai luminos ca strălucirea soarelui, care a coborât treptat până când a căzut deasupra mea. . . Când lumina s-a oprit asupra mea, am văzut două Personaje, ale căror strălucire şi slavă întreceau orice descriere şi care stăteau deasupra mea, în aer. Unul dintre Ele mi-a vorbit, chemându-mă pe nume, şi a spus, arătând către celălalt: Acesta este Fiul Meu Iubit. Ascultă-L!" (Joseph Smith – Istorie 1:16-17). În viziunea pe care a avut-o, i-au apărut Dumnezeu, Tatăl, şi Fiul Său, Isus Hristos. Salvatorul i-a spus lui Joseph să nu se alăture niciuneia dintre biserici. Deşi, la acea vreme, mulţi oameni buni credeau în Hristos şi încercau să înţeleagă şi să predice Evanghelia Sa, ei nu aveau la acea vreme plenitudinea adevărului sau autoritatea de a boteza şi de a înfăptui alte rânduieli salvatoare. Această viziune a marcat începutul restaurării Bisericii lui Isus Hristos pe pământ, pe care Dumnezeu a autorizat să fie organizată 10 ani mai târziu de Joseph Smith – mai înţelept, instruit din cer – făcând încă o dată posibil ca fiecare să aibă parte de bucuria şi binecuvântările care vin ca urmare a punerii în practică a învăţăturilor acesteia.

Află mai multe despre Joseph Smith

Autoritatea restaurată de a conduce Biserica Sa

Ce înseamnă, de fapt, a avea autoritate divină? Autoritatea de a acţiona în numele lui Dumnezeu se numeşte preoţie. Unii cred în mod greşit că aceasta oferă cuiva puterea să spună altora ce să facă. De fapt, ea înseamnă că cineva poate acţiona în numele lui Dumnezeu în folosul Bisericii Sale – la fel cum împuternicim pe cineva să acţioneze în numele nostru.

Înainte de organizarea Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, Joseph Smith a primit autoritatea preoţiei de la Ioan Botezătorul, Petru, Iacov şi Ioan, care primiseră aceeaşi „putere şi [autoritate]" de la Însuşi Isus Hristos (Luca 9:1). Aceşti bărbaţi au apărut ca îngeri şi i-au conferit lui Joseph Smith preoţia. Profetul din zilele noastre, Thomas S. Monson, este succesorul autorizat al lui Joseph Smith. El şi ceilalţi apostoli ai Bisericii îşi găsesc originea autorităţii preoţiei la Isus Hristos într-un lanţ neîntrerupt de rânduiri.

Cartea lui Mormon

Cartea lui Mormon depune mărturie că Isus Hristos a trăit într-adevăr pe pământ şi trăieşte azi ca Salvatorul nostru divin. Este un al doilea martor care afirmă existenţa lui Isus Hristos şi adevărul Bibliei. Relatarea privind originea sa este la fel de miraculoasă ca şi celelalte evenimente care ţin de restaurarea Bisericii.

În anul 1823, Joseph Smith a fost vizitat de un mesager ceresc numit Moroni, în acelaşi fel în care îngerii au apărut, deseori, apostolilor din Noul Testament. Moroni i-a spus lui Joseph despre o cronică a vechilor locuitori ai continentului American, care era îngropată pe un deal din apropiere. El a spus că aceasta conţine plenitudinea Evangheliei lui Isus Hristos şi că fusese scrisă pe foi subţiri de aur. Joseph a tradus cartea în limba engleză. Ea a fost numită Cartea lui Mormon, după Mormon, profetul din vechime care a compilat-o.

Tradusă şi scrisă în acelaşi stil scriptural ca Biblia sfântă, Cartea lui Mormon ne descrie încercările oamenilor drepţi din acea perioadă, care încercau să trăiască conform poruncilor lui Dumnezeu. La fel cum se întâmplă uneori azi, ei erau adesea luaţi în derâdere şi persecutaţi din pricina credinţei lor. O secţiune plină de inspiraţie a cărţii relatează vizita lui Hristos pe continentul american la scurt timp după învierea Sa. El i-a invitat pe oameni să simtă urmele rănilor din mâinile, picioarele şi din coasta Sa. El i-a binecuvântat şi vindecat, a înfăptuit miracole şi a oferit unui număr de doisprezece bărbaţi aceeaşi autoritate ca şi celor doisprezece apostoli ale căror fapte sunt consemnate în Biblie. Vizita Sa a avut un efect atât de puternic încât, timp de aproape 170 de ani, oamenii au trăit în pace şi dreptate.

Află mai multe despre Cartea lui Mormon

Dumnezeu este Tatăl tău Ceresc iubitor

Adevărul central al Bisericii restaurate este că Dumnezeu este Tatăl nostru Ceresc şi noi suntem copiii Săi de spirit. El ne cunoaşte personal şi ne iubeşte mai mult decât putem înţelege. El vrea să avem succes în această viaţă şi să ne întoarcem să trăim alături de El. Viaţa noastră de pe pământ face parte din planul Său pentru noi de a obţine un trup, a învăţa, a progresa şi a găsi bucurie. Câteodată, viaţa este grea, singuratică sau înfricoşătoare, dar Tatăl Ceresc este mereu preocupat de tine. Ca răspuns la rugăciunile tale, El este gata să îţi ofere alinare, pace şi îndrumare.

El a pregătit pentru noi o cale de urmat care ne va binecuvânta vieţile. Această cale este necesară pentru ca noi să ne întoarcem la El. Aceasta ne va permite să beneficiem de plenitudinea efectelor sacrificiului ispăşitor al lui Hristos. Pe măsură ce acest lucru va avea loc, vom găsi pace şi bucurie mai mari, atât în această viaţă, cât şi în cea care va veni.

Familiile sunt vitale în planul întocmit de Dumnezeu

Poate că am fost crescuţi într-o familie fericită şi puternică alături de doi părinţi iubitori. Sau poate că nu, şi a fost dificil să creştem fără să avem parte de dragostea şi sprijinul de care aveam nevoie. Mai mult ca sigur că dorim să avem un cămin fericit în viaţa noastră de adulţi.

Nu este mereu uşor să trăieşti în linişte într-o familie, dar în Biserica restaurată a lui Dumnezeu, căsătoria şi familiile sunt considerate a fi cele mai importante unităţi de bază ale societăţii, acum şi în eternitate. Dumnezeu vrea ca noi să facem tot ce putem acum pentru a ne pregăti să trăim alături de familia noastră pentru totdeauna. Dacă ne clădim căsătoria şi familia pe principiile predate de Hristos, inclusiv al credinţei, rugăciunii, pocăinţei, iertării, respectului, dragostei, milei, muncii şi al activităţilor de recreere sănătoase, căminul poate fi un loc de refugiu, pace şi bucurie imensă.

Nu trebuie să ne descurajăm. Indiferent cât de mult am încerca, căsnicia şi căminul nostru nu vor fi perfecte. Acest lucru face parte din procesul de dezvoltare de care ne este menit să avem parte. Dumnezeu vrea ca noi să învăţăm să fim răbdători şi iubitori atunci când soţul sau soţia noastră, copilul cel mic sau adolescentul acţionează pur şi simplu omeneşte. Responsabilitatea noastră este să-i iubim, ceea ce, în schimb, ne ajută să devenim mai asemănători lui Dumnezeu.

Află mai multe despre întărirea familiilor

Cum ne vorbeşte Dumnezeu azi

De asemenea, El ne oferă îndrumare prin profeţii săi, care au autoritatea de a vorbi şi de a acţiona în numele Său. De-a lungul istoriei, profeţi curajoşi, precum Noe, Avraam, Moise, Petru, Ioan Botezătorul, apostolul Pavel şi mulţi alţii, au depus mărturii puternice despre Hristos pentru a ne ajuta să ne dezvoltăm propria credinţă în El.

Când Joseph Smith a fost, în mod tragic, martirizat în Carthage, Illinois, în anul 1844, conducerea Bisericii restaurate i-a revenit lui Brigham Young, care era cel mai în vârstă apostol la acea vreme. În decursul următorilor 33 de ani, el a condus Biserica sub îndrumarea lui Hristos – conducând primul grup de pionieri de-a lungul câmpiilor, către Valea Salt Lake în anul 1847. El a supravegheat imigrarea a peste 70.000 de alţi oameni din Statele Unite şi Europa şi a pus bazele a peste 350 de aşezări în vestul Statelor Unite, Canada şi Mexic.

Succesiunea de profeţi continuă şi azi, iar profetul nostru actual şi preşedintele Bisericii este Thomas S. Monson. El este ajutat de doi consilieri: Henry B. Eyring şi Dieter F. Uchtdorf. Împreună, ei alcătuiesc Prima Preşedinţie a Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă (asemenea lui Petru, Iacov şi Ioan în timpul lui Hristos). La fel cum Dumnezeu i-a condus pe israeliţi afară din robie într-un loc mai bun prin profetul Său, Moise, El ne conduce către vieţi mai fericite şi mai pline de pace, atunci când alegem să-L urmăm pe Isus Hristos, urmându-l pe profetul Său în viaţă. Suntem invitaţi să citim sau să ascultăm cuvintele profeţilor în viaţă şi să reflectăm la cum ne poate îmbunătăţi viaţa faptul de a cunoaşte voinţa lui Dumnezeu.